joi, 15 mai 2008

Un fel de "undercoverul ia vacanta"

"scriu bloage, amintiri placute,
incerc sa scriu despre ce vad in vise,
la'nceput, treceam printr-un pasaj in alta lume
era lumea noastra

in lumea de azi, cosmarul perpetuu
am gasit o lume noua
eram doar noi si'nc-un milion de oameni
eram doar noi si praful din asfalturi

eram, ce-am fost, si nu stiu daca vom mai fi..." (eram.)





pana la vacanta de vara, undercoverul lui dracu va la el insusi o vacanta.
...poezia de mai sus nu trebuia publicata decat dupa ce persoana careia ii este adresata o termina de citit. subtextul, nu am sa i-o arat pentru ca suna mai mult ca o plangere decat ca un multumesc.

- iti multumesc pentru ce mi-ai aratat in aprilie, luna mea preferata !

sâmbătă, 10 mai 2008

Creatorul de vise

unii construiesc, altii creeaza, altii deseneaza sau sculpteaza, iar majoritatea distrug. eu astazi am sa fiu creatorul de vise, ne trebuie doar o foaie, un pix, imaginatie bogata (recunosc nu am), idei, oameni, spatii. pentru ca visul sa fie reusit, gandeste-te ca maine nu mai e maine si ca azi trebuie sa te trezesti. incepe visul! pune primele, sa zicem primele cuvinte care-ti trec prin minte dar sa nu depaseasca numarul tau norocos si sa-l intreaca pe cel ce-ti aduce ghinion, sa zicem 3.
1 - tu, 2 - ciocolata, 3 - natura. acum sa creem visul. facem combinatii din cuvintele care ne-au iesit in asa fel incat sa formam 3 propozitii. 1 tu ciocolata natura, 2 tu natura ciocolata, 3 ciocolata tu natura, 4 ciocolata natura tu, 5 natura tu ciocolata, 6 natura ciocolata tu. sa alegem 3 (numarul pe care ni l-am ales la inceput), in cazul in care nu ne-am hotarat la inceput care sa ne fie visul. visul meu este, "ciocolata, tu si natura". aici ajungem la punctul in care trebuie sa ne imaginam ce am face in vis. cel mai complicat cum am vrut sa mentionez mai sus. dar stiind ca "visul tau este real" nu are nici un rost sa ne imaginam ceva si sa traim ca in vis!

pentru a-ti creea un vis, e simplu, pentru a-l trai e si mai simplu...

vineri, 9 mai 2008

adevarul despre razboaiele mele interioare (o posibila parte 1)

se zice ca lucrurile pe care nu trebuie sa le facem, sunt cele mai importante. sau in fine nu se zice asta, dar totusi daca nu le-am face nu am trai pentru ca, nu poti spune ca ai trait fara macar o vanataie sau o mica cicatrice ca amintire...iar eu, eu sunt cel ce incearca sa sfideze regulile, sa nu urmeze nici una. intamplator este faptul ca atunci cand cineva nu-mi urmeaza regula, care este simpla, eu fac ce vreau restul trebuie sa joace la fel ca'n mintea mea, ma supar. si asta ma face un ipocrit, caci ar trebui sa jucam la fel nu doar mie sa-mi fie bine ci si "actorilor".
cat timp ai ca sa pierzi pentru un simplu lucru ?...ai mult, dar trebuie sa stii cum sa traiesti in tot acest timp, de ce ?...pur si simplu, timpul pierdut nu-l mai gasesti, daca nu ai trait atunci, cu siguranta nu traiesti nici acum ! cum intre toate extremele exista doar o mica linie, aproape invizibila, din cel mai slab om devin cel mai puternic, pentru ca-mi gasesc sfaturi in nimicul despre care nu vorbesc, si nici nu incerc sa-l gandesc. vorbesc despre mine, asta-i urat ! nu am mai vorbit despre mine de mult, un fel de "fuck off" ca asta nu trebuie citita...dar vorba lui rebel monk "si eu scriu si lumea uita ce am scris" deci, nu are nici un rost sa nu pun asta pe blog, oricum putini ajung la un "aici", aici-ul citit !
aveam de gand sa propun un fel de sondaj, dar cum am zis, asta-i doar un gand de-al meu iar voturile voastre, chit ca's multe, nu conteaza. nimeni nu ne poate misca, ne miscam singuri ! nu ne trebuie nici o forta divina sau umana, ne trebuie doar un razboi al intrebarilor, o varsta proasta...18 ani, ce dracu sa faci la 18 ani ? deja esti vazut ca om matur, dar cum sa fi matur cand in ceilalti 17 ani spui ca nu prea ai trait ? ca pana cand ai deschis ochii au trecut 15-16 ani iar pana cand ai avut prima adevarata depresie nu au trecut decat 14 ani...deci ajungem la 18, intr-un final, imaturi, puternici...sau nu, incercand sa ne creem un viitor, luminat sau iluminat..sau doar in bezna, dar incercam !...nu poti sa pierzi daca nu incerci, normal...dar nici sa castigi nu poti. si totusi va laudati ca nu stiti sa pierdeti, atunci, stiti sa castigati ? sau sunteti doar orbi de ceea ce ati castigat incat spuneti ca "da, stim sa castigam dar niciodata nu vom invata cum este sa pierdem". in fine, din razboi in razboi, ma'ntreb unde as ajunge daca as scrie o zi intreaga despre una, despre alta...despre nimic, sau despre tot, caci cum am zis mai sus, intre extreme nu exista decat o mica linie invizibila pe care, normal multi n-o cunosc. sa vorbim despre linia dintre toate. lini aceasta este linia in care te afli dar nu stii, este linia de unde poti porni pe un drum sau pe care poti ramane la noapte in asteptarea alegerii care vine o data cu trezirea la fata opusa a cearceafului, lini asta micuta, nu este chiar atat de mica incat...tot raul s-ar varsa in bine si atunci, ce ar iesi ? ar iesi haos !...nebunia-i prea buna pentru noi, in zilele noastre, rar vezi visatori, iar visatorii de multe ori pot fi considerati nebuni, de ce ?...prin simplul fapt ca pe multi dintre noi ne deranjaza gandirea, mult prea "grea" fata de a noastra iar acei visatori devin nebuni! uite, eu unul prefer sa fiu nebun decat "bun" cu o minte, mult prea cu picioarele pe pamant, doar ca-mi doresc ca avanturile pe care le iau, sau pe care le am sa nu fie prea mari, caci ca oricarui om imi este frica de ceva maret, desi acel ceva este, probabil ceva-ul pe care-l cautam. nu poti lupta contra fricii decat prin frica, trebuie sa-i gasesti un opus si sa o ataci, s-o lasi sa se atace si sa dispara, iar cum si domnul paler spunea ca raul este doar temporar, doar un rau nu are putere infinita, este imoral. tu, om, limitat,slab sau puternic, el, rau, nelimitat. nu vad nici o legatura, tu ca om fiind bun raul fiind doar o parte a mintii noastre care nu ascunde nimic bun in ea.

marți, 6 mai 2008

Filozofie

As the great philosopher Jagger once said: "You can't always get what you want!" (but if you try sometime, you find...you get what you need)

lacrimi si stari de greata

azi nu m-am trezit bine, toata ziua am fost relativ impulsiv, m-am certat, pasiv, cu medicii, ma uitam urat la oamenii din trolee, sau la cei de pe strada, si vorbeau, destul de urat cu cei din casa. la un moment de singuratate au inceput sa-mi curga lacrimile dar m-a prins maicamea si am mintit-o ca-mi este rau. m-a pus sa-mi iau ceva de la farmacie si cu ocazia asta mi-am incarcat din nou cartela...
am ajuns acasa si m-am pus sa dorm, nu dupa scurt timp a venit tata cu ideea ca hai la medicul de familie, am mers la doctor si normal, ca la fiecare policlinica, 2-3 animale, pardon copii, 2-3 bosorogi cu copii lor, alti 2-3 bosorogi care se plang ca vor inainte, femei gravide care intra inainte, oameni gravizi care intra inainte. dupa tot haosul intru in cabinet sa ridic doua retete si sa plec. bine, m-a si consultat, pentru ca ma tot supara faptul ca nu simt gusturi si mi-a zis ca am o stomatita(afta).
am ajuns acasa si m-am pus la somn. m-am trezit plangand si am continuat asta vreo 2-30 de minute, timp in care cautam un suport in vreun cuvant sau in vreun prieten, evident ca nu am gasit si am incercat sa ma calmez singur. "Tu esti psihologul tau cel mai bun" cam asa sta asta, chiar te-ar putea ajuta un psiholog atunci cand nu te simti bine? crezi ca daca nu vrei nu-l poti impinge pe el spre o depresie ? psihologii sunt cei mai lasi oameni, si-au ales meseria asta ca sa se hraneasca din suferintele oamenilor...si le merge! spre exemplu, psiholoaga scolii, o femeie care citeste prostii de pe net este cea care ne poate ajuta atunci cand nu ne simtim bine. pai inseamna ca tanti aceasta nu a avut cazuri adevarate iar cei cu care a incercat sa se joace nu au fost decat niste simpli copii, niste copii fara creier as putea spune!

luni, 5 mai 2008

antibiotice si medicamente contra vomei

nu stiu de ce, astazi simt nevoia de a vorbi cu cineva, o persoana aleasa la intamplare. nu am gasit insa cu cine sa vorbesc si-mi fac un scurt confesional prin acest mesaj.
...am ajuns acasa, simtind un fel de greata pe care o simteam de miercuri de cand am luat virusul asta infect, greata se agravase luand in seama ca nu mai bausem nimic in ultima ora. relativ deshidratat, ajuns acasa. m-am usurat. am luat cea mai apropiata cana si am umplut-o cu apa, dupa care m-am laudat cu cartile primite la ai mei.
se uitau la un film, asa ca nu am vrut sa-i deranjez si m-am pus sa citesc, imi plac!
...acum 00:00, perfect timing, as spune, pentru ca desi greata s-a amplificat datorita antibioticului prescris, de data aceasta de o "specialista"...am dorit sa ii dau puteri noi pentru la noapte. inca o tableta de ciprinol de 500 de mg pentru organism si maine ma voi simti bine. gatul inca imi este uscat. am vrut sa vorbesc cu doru, dar vad ca nu raspunde de asta scriu aici. stare de greata, antibiotice si pastile contra vomei. se spune ca daca te invarti, ametesti, adica ai o stare de greata. oare daca inchid ochii, si ma invart in minte, imi amplific greata si-omor omizile sau, in cel mai bun caz, le vomit?...doru mi-ar fi raspuns, "omule iar ai luat-o razna".
impactul n-a fost puternic, caci avantul nu a fost prea mare. iar razna sunt, de cand beau cafea si pana cand adorm...